Albastru nemarginit, aproape transparent

de Ryu Murakami

Tocmai ce terminasem de citit "Requiem pentru un vis" și speram ca următoarea lectură să fie una mai relaxantă, pozitivă, însă de la primele pagini, am constatat că această carte mă va scutura emoțional mai rău decăt anterioara, ridicăndu-mi moralul în așa manieră că l-am luat cu mătura și fărașul de pe jos. Din pacate, nu citesc decat foarte rar despre subiectul urmatoarei cărți aflată pe lista mea de lecturi de care niciodată nu țin cont în totalitate, însă s-ar putea ca pe viitor să îmi schimb obiceiul și să caut un mic rezumat.

Deși subiectul are câteva puncte comune cu cartea lui Selby, fiind vorba tot despre niște tineri care consumă droguri și include și scene de sex, structura, modul în care sunt construite personajele și stilurile celor doi scriitori sunt total diferite.

“Hey, take a good look, isn't the world still under your feet? I'm on this ground, and on this same ground are trees and grass and ants carrying sand to their nests, little girls chasing rolling balls, and puppies running.

This ground runs under countless houses and mountains and rivers and seas, under everywhere. And I'm on it.

Don't be scared, I'd told myself, the world is still under me.”

Eram lucidă când am citit cartea lui Murakami, nu cel cu oile, ci Ryu, însă m-au amețit numele personajelor în acest amalgam de halucinogene cu nume japoneze, nu-mi dădeam seama cine face sex cu cine.

Pesonajele lui Murakami duc un stil de viață lipsit de reponsabilități, niște ființe libertine care participă la petreceri în care se consumă droguri la discreție, cam orice după părerea mea, deși nu mă pricep, în care au loc orgii sexuale violente, dornici de experiențe noi frivole.

Un pic de mascalină, o țâră de acid, niște nibrole sau glue, în funcție de preferința fiecăruia, câteva frunze de marijuana și on top 'eroina, pe care după ce le ingerezi ești mai high. Pupilele ți se dilată, corpul tău devine un alt eu, dacă mai adaugi și alcool, e clar că prinzi culori și devii albastru nemărginit, aproape transparent:

“The fragment of glass with the blood on its edge, as it soaked up the dawn air, was almost transparent.

It was a boundless blue, almost transparent. I stood up, and as I walked toward my own apartment, I thought, I want to become like this glass. And then I want to reflect this smooth white curving myself. I want to show other people these splendid curves reflected in me.”

“My play over, watching the sun go down, I'd frown and blow on the wound, and then I felt a sense of peace, as if I and the gray evening landscape were confiding in each other. Just the opposite from heroin or melting together in a woman's juices, the pain made me stand out from my surroundings, the pain made me feel as if I were shining. And I thought this shining self could get along well with the lovely orange light of the setting sun.”

Acest roman grafic cu o poveste tulburătoare în care sunt descrise scene dezgustătoare de sex a unui grup de tineri care în aparență par a fi prieteni, dar continuând lectura realizezi că ei se disprețuiesc și că există o lipsă de empatie față de suferința celuilalt, niște ființe extrem de nocive și egoiste care trăiesc în pragul delirului și duc totul la extrem. Aceștia au constant aceleași experiențe, totul fiind lipsit de sens și scop stabil. Înăuntrul lor nu există nicio luptă cu adiicțiile lor, niciun regret, total lipsiți de conștiință.

Autorul a vrut să fie cât mai explicit în redarea experiențelor de o transparență aproape dezgustătoare a acestor tineri lipsiți de prejudecăți care sunt în permanență într-o stare psihedelica. Cu fiecare pagină citită, imaginile vizuale create în mintea mea mă copleșeau. Totul este murdar in jurul lor , la fel ca și trupul și sufletul lor.

Nu a fost nimic excitant în orgiile la care aceștia participau, nimic erotic, doar păreau absurde și te determinau cam cu fiecare scenă în care se făcea referire la declanșarea unor senzații de vomă, să reacționezi la fel ca ei, și anume, să vomiți.

Această poveste despre orgii, violență la întâmplare și tot ce îi înconjoară pe acești tineri care ascultă rock'n roll nu au fost pe placul meu, dorințele lor de explorare și experimentare specifică tinerilor și redarea lor de către autor într-un stil lipsit de pudoare și-a atins scopul: acela de a șoca.

Clar nu am fost pregatită pentru lumea erotică și depravată, extrem de întunecată a autorului în care urma să intru:

“I don't really know how to say it, but if you're really honestly having fun, you're not supposed to think and look for things right in the middle of it, am I right?”

Goodreads rating 2/5*.